vineri, 3 decembrie 2010

Valiza.

Astazi ma simt ca o valiza parasita intr-o gara de tren, si privesc in jurul meu si vad o multime de alte valize care seamana cu mine, dar nu, eu nu sint ca ele, eu nu sint plina de haine, hirtii sau chestii necesare unei calatorii, eu am in interiorul meu emotii, sentimente, trairi, momente, ginduri, idei.
Era atit de dimineata cind s-a trezit, soarele nici macar nu rasarise inca, gindul ca dorea sa plece nu il putea lasa sa doarma. S-a  ridicat din pat si o privea cit de dulce dormea pe canapeaua din sufragerie, in timp ce o admira il copleaseau mii de ginduri si nu stia ce sa faca, dorea atit de mult sa opreasca timpul in loc si sa se uite la ea pina la nesfirsit, insa nu putea.
A inceput sa caute in interiorul sau. Nu i-a fost greu sa o gaseasca. Era acolo, aproape, chiar linga inima lui. Inca o m-ai iubea. Era putin prafuita si lipsita de culoarea. A sters-o putin si a impachetat-o intr-o cutie mica si rosie si a aranjat-o frumos in interiorul meu. A continuat cautarea, a dat peste multe momente, emotii, dar ceea ce cauta era tot ce avea legatura cu ea. A gasit mirosul ei, frumusetea si gingasia privirii, delicatetea pieleii ei cind o atingea. Intr-o incercare de a le impatura frumos a renuntat si le-a aruncat neglijent, caci toate aceste amintiri il emotionau mult prea mult pentru a fi in stare sa faca asta.
Dupa ce a facut curat in amintiri a trecut la ginduri. Toate erau atit de dezorganizate. Nici nu stia de unde sa inceapa. A vazut intr-un colt aruncat un “Ti-am simtit lipsa atit de mult scumpul meu”, mai dedesubt “Nu mai vreau sa te vad…”. A mai gasit multe alte ginduri care il faceau sa doreasca sa renunte la idea de plecare, iar altele - sa isi doreasca sa plece cit mai repede. Insa cauta ceva important, ceva de existenta caruia era sigur, insa de ore bune nu dadea. Intr-un sifrsit l-a gasit, era acolo, vestejit de vechimea timpului, in cel mai indepartat si intunecat colt al mintii sale, un bolnav si sters “Te Iubesc”. 
A trecut la trairi. A dat de un moment in care se certau si ea era atit de agitata, plina de nervi, iar el s-a apropiat de ea, i-a luat fata in miini cu grija, ea il privea nedumerita si atunci a sarutat-o cu pasiune,  erau doar ei doi pe pamint, nimeni si nimic nu conta, erau doar ei doi si momentul lor. Ii era atit de dor de acele clipe si ar fi dat orice sa se mai repete macar o singura data. 
In cautarea sa a gasit  prima lor intilnire, atunci cind ochii lor s-au incrucisat pentru prima data. Inca de atunci intelesese ca ea o sa joace un rol important in viata lui. 
A fost cea mai deosebita fata din viata lui pentru ca inainte sa ii auda vocea  si sa ii studieze felul in care isi misca buzele cind vorbeste, el i-a simtit mai intii gustul, i-a placut la nebunie felul in care a reactionat ea la indrazneala lui, s-a infuriat si a inceput sa il certe, el nu auzea nimic, era coplesit de frumusetea in care o facea. 
Era ingrijorat ca soarele deja incepuse sa lumineze si ea trebuia sa se trezeasca. A atunci a aruncat repede tot ce a mai gasit si m-a inchis. S-a oprit putin sa o priveasca pentru ultima data, a rostit ceva, nici macar nu intelesesem ce a zis si a iesit in fuga. 
In drum spre gara ii era destul de greu sa ma duca in mina, incarcarea emotionala pe care o duceam era prea mult pentru el, asa ca a luat un taxi. Eram ajunsi in gara, el se uita dezorientat  in jur. La un moment dat nu intelegea care e trenul lui, tot ce stia este ca ar trebui sa plece din clipa in clipa. Dupa citeva momente de incertitudine a decis sa urce in trenul a carei plecare a fost anuntata. In acel moment m-a lasat jos, ma privit cu nostalgie si a plecat. 
A vrut sa scape de tot ceea ce ii amintea de ea…
Ma simt ca o valiza. O valiza lasata in gara.

Unele iubiri se nasc ca sa moara

Unele iubiri se nasc ca sa moara, iar iubirea noastra e una din ele. E o iubire nascuta ca sa nu sa se consume niciodata!
Daca as ramina alaturi de tine sint sigura ca s-ar stinge focul care ne sfisie sufletele, fiorul nebun ce il simti cind te pierzi in ochii mei. Daca as pleca - te-as putea iubi o viata.
Ti-ai rupt sufletul, mi-ai luat palma, mi l-ai pus in ea, mi-ai inchis pumnul si mi l-ai daruit. Ce sa fac eu cu el? Ce sa fac cu toata iubirea asta? Nu merit! Nu sint capabila sa am grija de ea!
Inchid ochii, iti lipesc sufletul de urechea mea, simt cum arde. Ma vezi asa cum nimeni altcineva nu ma vede. Ma simt protejata.
Tu stii ca eu nu sint a ta, stii ca nu voi fi dar totusi ma pretuiesti de parca as fi a ta din totdeauna.
Iti opresti privirea in ochii mei, o impietresti in ei. Si atunci sta lumea in loc. Timpul nu mai merge. Imi spui ca ai venit pe lume sa ma intilnesti pe mine. Ma stringi puternic, de fiecare data o faci la fel, ca pentru ultima oara. Si atunci se ivesc zorile si eu plec in graba. Caci unele iubiri se nasc ca sa moara.

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Nervi De Toamna

 de George Bacovia
E toamna, e fosnet, e somn…
Copacii, pe strada, ofteaza;
E tuse, e planset, e gol…
Si-i frig, si bureaza.

Amantii, mai bolnavi, mai tristi,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de vesnicul somn,
Cad grele, udate.

Eu stau, si ma duc, si ma-ntorc,
Si-amantii profund ma-ntristeaza -
Imi vine sa rad fara sens,
Si-i frig, si bureaza.

marți, 19 octombrie 2010

Fereastra sufletului nostru

   „O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit. În prima dimineaţa din noua casă , în timp ce îşi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon. "CE CEARCEAFURI MURDARE ÎNTINDE VECINA NOASTRĂ ÎN BALCON...!Cred că are nevoie de un nou săpun...poate ar trebui s-o învăţ să-şi spele cearceafurile!" Soţul ei privi şi rămase tăcut.    Şi aşa, la fiecare două sau trei zile femeia repeta observaţiile, în timp ce vecina îşi întindea rufele la soare. După o lună femeia rămase surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mut mai curate şi îi spuse soţului ei: "Priveşte, a învăţat să spele rufele! O fi învăţându-o altă vecină?" Soţul ei îi răspunse: "Nu, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat geamurile casei noastre ! "

Asa este si viata! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar. Atunci am vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi...”


Este usor sa dam vina pe altii...Insa inainte ar trebui sa ne privim pe noi, si nu doar atat, ci sa schimbam ceea ce este de schimbat!

joi, 19 august 2010

Way of living .

Ştii ce ar trebui să faci tu azi? SĂ RÎZI. Da,să rîzi.Să rîzi că ţi-a picat pasta de dinţi pe piele şi tricou. Să rîzi că ţi-a plecat troleul din faţă, să rîzi că ai obosit degeaba fugind după el, să rîzi că şoferul era nervos.
Ar trebui să ADMIRI. Nu în fiecare zi rîzi în faţa ghinioanelor de dimineaţă, right? So, admiră-te pentru atitudinea ta foarte jovială de mai înainte. Admiră apoi soarele somnoros şi toate feţele care apar pe parcurs în staţie. Unii sînt în întîrziere, alţii prea punctuali, unii merg în aceeaşi direcţie cu tine, alţii vor coborî la gară, unii iţi vor zîmbi, alţii nici n-or să te observe. Tu admiră-i! Habar nu ai cîţi te-au admirat  pe tine de cînd ai primit viza spre lumea asta şi pînă azi.

Nu uita să SCĂNEZI. Atenţie,necesită subtilitate. Nu sînt admise privirile
insistente. Scanează cu stil. Pătrează ce-ţi place.
ÎMBRĂŢIŞEAZĂ. Pune toate trăirile tale.toate gîndurile, toată dragostea într-o îmbrăţişare. Nu te feri să le dai mai departe. Se împregneaza în tricoul persoanei pe care-o iei în braţe şi implicit în corpul ei. La rîndul ei, persoana X are trăiri, gînduri, dragoste. Se adaugă toată dragostea, gîndurile şi trăirile tale expediate anterior. De rezultat se bucura următoarea persoană îmbrăţişată. Sau următoarea persoană care ii poartă tricoul persoanei X. Te-am zăpacit? Tot e pe trend chestia asta cu împrumutatul hainelor. La fete, în special. Ideea e să îmbrăţişezi. E un ciclu continuu.
ASCULTĂ.Trage cu urechea. O să vezi că zilnic afli o mulţime de chestii de care, mai devreme sau mai tîrziu, mîine sau niciodata, te vei lovi. Unii or să te surprindă prin ce spun. Poate nici nu-ţi imaginai că au un mod atît de intens de a privi viaţa şi îi credeai altfel. Desigur, alţii te vor surprinde în alt sens, cu judecata lor limitată. Din nou, păstreaza numai ce iţi place.
CITEŞTE. Citeşte ce ai tu chef, nu ce ţi se impune. Citeşte cînd ai poftă, nu cînd au ei. Cărţile cerute la şcoală n-or să te iniţieze, aşa cum se pretinde. Citeşte ce îi place minţii tale, ce iţi strigă firea. Tot ce ştiu, ştiu din literatura universală, proprie experienţă şi explorare. Nici tu nu ar trebui să citeşti obligat, nici copilul tău, nici copilul copilului tău.
MIŞCĂ-TE. Aleargă, corpul tău te va iubi pentru asta. Sau dansează. Ştii senzaţia de oboseală cauzată de dans? E pentru că şi inima ta dansează în interior. Şi inima inimii tale dansează în inima ta. Şi tot aşa, deci practic nu ai cum să dansezi singur niciodată. O să fie mereu o mie de inimi interne care dansează în tine. Corpul tău e un club. Şi ştii cît de viu îţi simţi pulsul după ce dansezi, da? Te-ai ţicnit dacă crezi că numai o inimă provoacă bum-bum-ul ăla. E, de fapt basul inimii inimii inimii inimii tale. That explains everything.
COLOREAZĂ. Colorează-ţi pereţii, draperiile, pielea, timpul. Monotonia e monotonă. Nu-ţi fie teamă de schimbări. Oamenii adevăraţi zîmbesc oamenilor coloraţi.
MĂNÎNCĂ. Nu te prosti cu toate dietele posibile. Hrăneşte-te. Corpul tău trebuie să reziste tuturor situaţiilor în care îl pui. Ai dreptul să mănînci ciocolată. La fel cum ai şi dreptul să te mişti. Pătrează mereu un echilibru.
EXPRIMĂ-TE. Scrie, povesteşte, sunăNu uita să te eliberezi. Spune ce simţi fără să te ruşinezi de opinia ta. Eşti o persoană cu multe calităţi, ai incredere in tine.
IUBEŞTE. Iubeşte cu toate cele o mie de inimi. Nici nu ai idée cîtă lume te iubeşte pe ascuns, aşa că lasă-te iubit sau iubită.

EXPLOREAZĂ. Nu-ţi fie teamă de necunoscut. Cînd descoperi melodii, cărti, oameni, locuri noi senzaţia-i unică.
Mergi la concerte.
CÎNTĂ.
Fii IMPASIBILĂ în faţa bîrfelor. Semi-oamenii o sa-ţi analizeze gesturile, hainele, faptele, viaţa foarte des. Şi asta înseamnă că semi-vieţile lor nu ajung la un nivel suficient de roz pentru a fi trăite la intensitate maximă, cum e viaţa ta. O să rămînă întotdeauna la stadiul de “semi”. Şi vor staţiona, tu vei evolua.
JOACĂ ROLURI. Nu uita, la final,să te întorci la tine.
MULŢUMEŞTE pentru că ai, mulţumeşte pentru că eşti.
VISEAZĂ.
Fii RECEPTIVĂ la nou. Da, uită-te puţin la tine. Da, eşti cel mai frumos om pe care l-ai văzut în ultimul timp.
ASUMĂ-ŢI riscuri.
ÎNVAŢĂ. Învaţă să rîzi, admiri, scanezi, îmbrăţişezi, asculţi, citeşti, mişti, colorezi, mănînci, exprimi, iubeşti, explorezi, cînţi, joci, mulţumeşti,visezi cît mai des.

miercuri, 21 iulie 2010

Un autobus numit..Iubire

Cineva mi-a spus cîndva să nu fug niciodată după autobuse sau după barbaţi.. că nu este nici o problemă dacă îl pierzi pe cel din faţa ochilor, cu siguranţă va veni altul. Există oameni care îşi petrec toată dimineaţa pregătindu-se pentru şcoală sau serviciu pînă la refuz. Aceştia, în mod inevitabil ajung să întîrzie. Şi, în disperarea lor aleargă să prindă acel ultim autobus care i-ar putea duce la destinaţie la timp. Apoi mai există şi oameni care nu se pregătesc excesiv, oameni mai detaşaţi. Aceştia pleacă de acasă din timp şi, ajunşi în staţie pot chiar să aştepte un al doilea autobus dacă primul pare prea aglomerat.      
Mă întreb din ce categorie fac eu parte..?.. Am alergat după un autobus de curînd şi l-am prins. Era cam aglomerat, după cîteva staţii a trebuit să cobor să las pe altcineva să coboare. Cînd să mă urc înapoi, uşile mi s-au închis în mod irevocabil în nas. Am rămas în staţie privind cum se îndepărtează autobusul. Mi-am încrucişat braţele şi am început să bat din vîrful piciorului, nerăbdătoare. Ce mă faceam dacă întîrziam? Din fericire a venit repede un alt autobus… Şi era nou!, iar uşile mi s-au deschis imediat ce m-am apropiat. Nu era aglomerat, chiar am avut loc şi pe scaun. Şi ca să vezi, nu era nici o gumă lipită de acesta, nu aveau tot felul de zgîrieturi sau mîzgîleli obscene pe ele. Mi-am dat seama că puteam să nu alerg deloc după primul autobus, puteam să îl aştept liniştită pe acesta şi nu mă mai enervam, nu mă mai uitam lung după el atunci cînd a plecat. Mi-am dat seama că pîna la destinaţie pot să schimb oricînd autobusul pînă găsesc unul cu un traseu plăcut şi care să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a mă bucura de o călătorie placută. Poate în acel moment voi uita de mine şi nu îmi va mai păsa dacă întîrzii. Poate voi privi pe geam şi voi merge pînă la capăt.

miercuri, 14 iulie 2010

Daca eram...

Daca eram o luna, as fi fost …Iunie,
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost…Miercuri,
Daca eram o parte a zilei, as fi fost… Apusul,
Daca eram un animal marin, as fi fost…. Delfin,
Daca eram o directie, as fi fost… Inainte,
Daca eram o virtute, as fi fost… Loialitate,
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost : O pictorita,
Daca eram o planeta, as fi fost… Soare,
Daca eram un lichid, as fi fost… Ceai verde fara zahar,
Daca eram o piatra, as fi fost… Piatra Lunii,
Daca eram o pasare, as fi fost… Vultur,
Daca eram un tip de vreme, as fi fost… o Furtuna,
Daca eram un instrument muzical, as fi fost… Vioara,
Daca eram o emotie, as fi fost… Euforie,
Daca eram un sunet, as fi fost… Un strigat de fericire,
Daca eram un element, as fi fost… Foc,
Daca eram un cântec, as fi fost… Bosson-One in a million,
Daca as fi fost un fel de mâncare, as fi fost… Orez cu legume,
Daca eram un oras, as fi fost… Barcelona,
Daca eram un gust, as fi fost… Dulce-amarui,
Daca eram o culoare, as fi fost… Rosu,
Daca eram un material, as fi fost… In,
Daca eram un cuvânt, as fi fost… Fantezie,
Daca eram o parte a corpului, as fi fost… Torace,
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost…. Zimbet,
Daca eram o materie de scoala, as fi fost… Arta,
Daca eram o forma, as fi fost… Cerc,
Daca eram un numar, as fi fost… 3,
Daca eram un mijloc de transport, as fi fost… Mersul pe jos,
Daca eram o haina, as fi fost.. Rochie,
Ziua cea mai frumoasa: Duminica,
Cel mai mare obstacol: Frica,
Cea mai mare greseala: Naivitatea,
Radacina tuturor relelor: Lipsa de curaj,
Distractia cea mai placuta: Calatoriile,
Cea mai mare înfrângere: Sa nu risti,
Prima necesitate: Iubirea,
Ceea ce te face cel/a mai fericit/a: Oamenii fericiti,
Cel mai mare mister: Omul,
Cel mai rau sentiment: Indiferenta,
Cel mai bun cadou: Un ursulet de plus,
Lucrul cel mai de valoare: Libertatea,
Sentimentul cel mai placut: Multumirea ca ai realizat ceva pentru ceilalti,
Cel mai bun remediu: Incurajarea,
Forta cea mai puternica: Rasul,
Lucrul cel mai placut dintre toate: Sa fii fericit din lucruri simple.

marți, 13 iulie 2010

Loialitatea nu inseamna doar fidelitate - "Chiar si Hitler avea un ciine care ii era fidel."

“Diferenta dintre loialitate si fidelitate este de fapt modul de gindire. Persoana loiala nu te tradeaza, vei putea conta pe ea in momente de necesitate, dar iti va zice parerea ei cind nu este deacord cu tine, si isi va permite sa te critice constructiv. Persoana fidela nu critica,nu-si da cu parerea, ea doar aproba si este alaturi. Chiar si Hitler avea un ciine care ii era fidel.”

Loialitatea reprezinta sinceritate, deschidere, corectitudine, noblete, onestitate, respect. 
Sa fii loial inseamna sa faci ceea ce ai promis chiar daca circumstantele s-au schimbat. 
Loialitatea este o virtute, o virtute a oamenilor maturi, caci inseamna o datorie pe care o ai nu doar cu cei din jur dar si cu tine insuti, este o datorie sa iti aperi ceea ce crezi si in cine crezi.
Loialitatea este o valoarea, iar cine e tradator ramine singur. 
Cind sintem loiali reusim sa ducem prietenia sau orice alt tip de relatie pina la etapa ei cea mai profunda. 
Cu totii putem avea un prieten superficial sau sa lucram la un loc de munca doar pentru simplu fapt ca sintem platiti. Cu toate acestea loialitatea implica un compromis ce merge mult mai departe decit elementarul: inseamna sa fii cu un prieten la bine si la rau, sa lucrezi nu doar pentru ca esti platit ci pentru ca iti face placere.
Loialitatea este cheia care ne permite sa avem din start un succes garantat in orice relatie  pe care o incepem, nu conteaza de ce tip ar fi ea.
Loialitatea este o valoare greu de gasit caci e foarte cunoscut cazul cind o persoana se apropie de noi stiind ca vrea sa obtina ceva iar cind lasam de ai fi utili ne abandoneaza fara nici un motiv.
Loialitate este esentiala in prietenie, cunoscutii se imprietenesc prin intermediul loialitatii reciproce.
Intr-o relatie de la inima la inima loialitate aduce intrederea reciproca.
Consider ca este de datoria noastra sa fim loiali celor care depind de noi si noi de ei la rindul nostru: familiei, prietenilor, angajatilor nostri sau sefului.
Loialitatea combina armonios sufletul nostru cu constiinta, transformindu-ne in cea mai frumoasa creatie posibila a unui om.
Dupa cum vedem loialitatea se relationeaza puternic cu alte virtuti precum prietenia, respectul, responsabilitatea si onestitatea.
Atitudini lipsite de loialitate:
-Sa divulgam secretele care ni se incredinteaza;
-Sa ne plingem despre modul in care cineva actioneaza dar sa nu-l ajutam sa se corecteze;
-Sa lasam o prietenie pentru motive nejustificate;
-Sa facem un lucru de mintuiala;
-Sa luăm mai mulţi bani decît costa acel lucru sau serviciu.
Si lista ar putea continua, însă nu e de ajuns sa nu facem aceste acţiuni pentru a fi loiali.
Loialitatea nu apare ca o consecinţă a unui sentiment,ea este rezultatul gindirii noastre pentru a alege ceea ce este corect. Nu trebuie sa luam loialitatea ca valoarea fundamentala pentru a nu ne forma din asta un obiectiv, trebuie doar sa traim valorile pentru ceea ce reprezintă ele nu pentru ca cineva a dictat asta la un moment dat.
Cu toate spuse mai sus realizam ca relaţiile pe care am ştiut sa le păstrăm se datoreaza in mare parte loialităţii.
In fine nu ma interesează sa primesc o serie de lovituri, oricit de dureroase si de tradatoare ar fi, dacă făcînd asta acea persoana sa va simţi libera. Pentru a mentine o prietenie si pentru a evita sa-i fac rau unui prieten infrunt pe oricine pentru ca am niste principii oneste, pentru ca laşitatea si prostia unora nu-mi provoaca frica, pentru ca am constiinta curata si nu ii las pe ai mei cînd lucrurile se fac urite, pentru ca sint loiala.
Diferenta dintre loialitate si fidelitate
In doua cuvinte ele au in comun mai multe lucruri. 
Sint calitati de oameni maturi. 
Sint necesare pentru ca o relatie sa dureze.
Sint ca niste diamante in aceste timpuri cind oamenii au uitat de valori, cind oamenii au devenit lipsiti de culoare si de sentimente…
Cu toate acestea sint diferente in ceea ce priveste conceptul lor:
Fidelitatea are de-a face direct cu o persoana pe cind loialitate cu o cauza. Poti fi loial dar sa nu fii fidel, pentru ca crezi in cauza si nu in persoana. Ideal ar fi sa fim loiali si fideli in acelasi timp.
Fidelitatea are legatura cu inima iar loialitatea cu ratiunea. Dumnezeu in primul rind cere fidelitate, EL mai intii cere inima si apoi ratiunea se acomodeaza. O sotie poate sa fie fidela dar sa nu fie loiala, chiar daca ea nu va avea niciodata un alt barbat fizic foarte usor poate avea in capul ei un alt barbat.
Fidelitatea se refera la iubire. loialitatea la ceea ce este corect.(defapt acesta si este sensul adevarat a loialitatii). Cind esti fidel, iubesti si esti dispus sa ierti toate greselile si defectele crezind ca nu se vor mai repeta. Fiind loial inseamna sa vezi erorile si defectele si sa le confrunti cu intentia de a le corecta.
Fidelitatea are legatura cu promisiuni, loialitatea cu acorduri. Sotul si sotia isi promit fidelitate pina cind moartea ii va despart, dar asta nu inseamna ca vor fi mereu deacord.