Piața autohtonă "aridă" pentru agricultorii ecologici din Republica Moldova

Dacă în Europa produsele eco sunt la mare căutare, iar europenii sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunar doar pentru a mânca sănătos, la noi, agricultorii ecologici care încearcă să își vândă producția în țară, se plâng că nu au o piață de desfacere destinată acestor produse, muncesc mult dar uneori trebuie să își vândă marfa la prețuri standard sau chiar mai mici.

Familia Boiștean deja de patru ani face agricultură eco, dintre care, primii doi au fost de conversiune. „Acești doi ani sunt trecerea de la agricultura tradițională, adică nu trebuia să folosim produse chimice pe teren și să respectăm niște reguli stricte”, explică Victor Boiștean, care de doi ani este agricultor ecologic cu acte în regulă.

Au șase sere pe o suprafață de nouă ari. Trei sere se află chiar în curtea casei lor din satul Tohatin, iar altele trei peste drum. La început, au luat un credit de 60 de mii de lei. Jumătate din sumă i-a fost returnată de stat pentru că este agricultor ecologic. Acesta este unul din avantajele acestei activități, având în vedere riscurile și cheltuielile pe care le are. De exemplu, anul acesta, au pierdut recolta de varză din cauza temperaturilor joase, lucru care i-a descurajat, dar sunt fericiți că oamenii îi cunosc și au încredere în produsele lor. „Oamenii din sat își hrănesc copiii cu legumele noastre fără frică și asta chiar mă bucură”, se mândrește Victor.

Multă muncă, dar neapreciată

După ani de muncă şi profit prea puţin, cei ca Victor, mai au un obstacol de trecut, nu există o piață de desfacere în adevăratul sens al cuvântului. Nu au o rețea de magazine în care să fie recunoscuți ca agricultori ecologici, unde să își vândă produsele la valoarea lor. „Supermarketurile ne cer cantități prea mari, mai mult decât putem noi oferi, iar restaurantele vor prea puțin. Cooperăm cu un restaurant și atunci când au nevoie le livrez câte 30-40 de kg de roșii, castraveți”, spune agricultorul. Pentru a nu rămâne cu legumele în depozit, care au  un termen de păstrare mai mic, le vinde cu același preț ca și agricultorii care folosesc pesticide și tot felul de alte chimicate.

Potrivit legislației din domeniu agroalimentar, termenul "ecologic" este sinonim termenilor "biologic" și "organic" utilizați în alte țări, iar producția agroalimentară ecologică este acea producție obținută fără utilizarea substanțelor chimice de sinteză, conform regulilor și standardelor naționale și internaționale.

Comerțul online – o soluție eficientă

Pe parcursul a 20 de ani de când fac agricultură, familia Gori, din Gura Bâcului a încercat tot felul de metode de comercializare a produselor. La inițiativa fiului cel mic, au decis să își facă o pagină pe o rețea de socializare prin intermediul căreia să-și găsească noi clienți. Cu numele de Gori's Tomatoes, pentru că la început ofereau o mare diversitate de roșii, s-au făcut nu doar cunoscuți, dar și îndrăgiți. Apoi, la sfatul unui prieten american, John Beleer, voluntar de la Corpul Păcii, au decis să experimenteze un model american de comercializare. Acesta presupune organizarea unei comunități CSA, adică Community-supported agriculture (agricultură cu sprijinul comunităţii). Membrii comunității se abonează, plătesc o anumită sumă pentru 21 de săptămâni și o dată în săptămână primesc un pachet cu legume, fructe, condimente. Ei au o comunicare bună cu clienții și la cererea lor vin mereu cu ceva nou. „Anul acesta am inclus urzică în pachetul membrilor, au fost surprinși și încântați”, spune Nadejda Gori. Combinarea comerțului online cu CSA s-a dovedit a fi o strategie eficientă pentru familia Gori. Numărul clienților a crescut semnificativ. „Nu alergăm după un număr mare de aprecieri, toți care sunt activi pe pagina noastră sunt și clienții noștri, sunt cei ce au încredere în noi,  ne apreciază și ne susțin.”

Cea mai bună publicitate sunt recomandările, este convinsă Nadejda. Din acest motiv, au decis să pună accent pe calitatea produselor pe care le vând și nu au fost interesați să obțină certificare. „Nu am simțit până acum că este necesar să avem certificat de agricultor ecologic, cu ce ne schimbă situația? Ajutorul financiar de la stat e prea mic, acum am început să pregătim pachetul cu documente pentru a fi certificați, dar nu e o prioritate”, susține ea. 

Liliana Botnaru este mamică, iar proveniența alimentelor pe care le dă celor trei copii ai săi este o prioritate pentru ea. S-a abonat la familia Gori acum 3 ani, de când au început livrarea cu abonamente. Preferă să cumpere legume și fructe în acest mod, în detrimentul piețelor sau supermarketurilor, pentru că are încredere în furnizor și e sigură că totul este natural. Periodic, pot vizita familia Gori și vedea cum sunt îngrijite produsele care ajung pe masa lor.

Lipsa finanțării – frâna sectorului agro-industrial

Subvențiile oferite agricultorilor ecologici au fost mai „palpabile” în perioada 2007-2011, când se acorda pentru primul an de conversiune 800 lei pentru un hectar, iar pentru al doilea an 400 de lei. Potrivit lui Iurie Senic, șeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine, din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, acum 3 ani s-au modificat condițiile de acordare a subvențiilor. Acestea se oferă doar pentru culturi multianuale (livezi sau vii), culturi bacifere (zmeură, coacăză, mure, aronie) și etero-oleaginoase (lavandă, salvie, trandafir, fenicul).

„Agricultorii ecologici au nevoie de finanțare pentru producție, pentru semințe calitative și pentru promovare, dar cu finanțarea actuală a sectorului agro-industrial, perspectivele agriculturii ecologice sunt incerte”, susține Alexandru Slusari, Președintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”. Potrivit lui, într-o țară în care 85 la sută din populație se declară săracă și nu au putere de cumpărare, important este ca produsele să fie atractive ca preț și mai puțin contează dacă sunt ecologice sau nu.

99 % din producția agricolă ecologică se exportă

Produsele eco sunt la mare căutare printre europeni. Aceștia sunt dispuși să dea mai mulți bani pentru a mânca sănătos. Agricultorii moldoveni au văzut o șansă în piața europeană, iar prețul oferit de exportatori este atrăgător. „Noi,  în Moldova, nu avem experiență sau tradiție de a consuma produse cu marca de produs ecologic. În lume asta se întâmplă deja de 60-70 de ani. Europenii știu ce înseamnă asta. Produsul ecologic este promovat și consumatorul îl caută. Din acest motiv, 99 la sută din ce crește la noi ecologic merge la export”, declară Iurie Senic.

Un alt aspect, potrivit lui, este faptul că în Uniunea Europeană, pentru o anumită categorie de produse, sunt stabilite volume de export, dar pentru produsele ecologice lucrurile stau diferit. „Cât avem, atât exportăm. În ultimii 10 ani, suntem recunoscuți ca o țară care produce ecologic, avem agricultori care au semnat și contracte de lungă durată, între 5 și 15 ani.”

Atenție atunci când alegem legumele și fructele din comerț

Chiar și nutriționiștii trag un semnal de alarmă, trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm fructe și legume, deoarece riscăm să ne alegem cu o toxiinfecție alimentară. Nutriționista Luminița  Suveică spune că „ar trebui să cumpărăm fructele și legumele de sezon, să nu ne aruncăm după acele produse frumoase și mari, asta ar trebui să ne dea de gândit, pentru că cele naturale au mărimi diferite și nu sunt foarte arătoase.” Pentru mulți moldoveni, însă, prețul este factorul decisiv atunci când merg la cumpărături. (Vox-ul a fost realizat în piața centrală.)

Produse eco în grădinițe, cantine sociale și școli

De-a lungul timpului, Ministerul Agriculturii a întreprins mai multe acțiuni de a promova și mări interesul consumatorului față de produsele eco. În Ștefan-Vodă și Căușeni s-au îndestulat cantinele grădinițelor și școlilor cu produse care provin de la agricultorii ecologici. Iurie Senic declară că aceasta urmează să fie o prioritatea națională, cu scopul de a educa și  obișnui copiii cu un mod de viață sănătos și alimentație ecologică.

Studiul naţional în agricultura ecologică şi înverzirea agriculturii convenţionale, publicat în august anul trecut, arată că agricultura ecologică este în creștere în Republica Moldova și contribuie în mod semnificativ la exporturile agricole globale. În timp ce doar 1,7% din teren este gestionat reuşit din punct de vedere „biologic”, exporturile produselor ecologice reprezintă mai mult de 11% din exporturile agricole.

Potrivit Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în Moldova sunt 58 de agenți economici care practică agricultura ecologică. Vedeți pe hartă cine sunt ei și unde se află.