Ana Şandor este studentă la ASEM si acum 4 ani a avut oportunitatea să îşi îndeplinească Visul American şi să trăiască aventura vieţii sale. Chiar dacă America este ţara tuturor oportunităţilor, pentru mulţi studenţi însă, aceasta devine o adevarată provocare. Despre cât de fascinant este acest tărâm dar şi încercările prin care a trecut vom afla de la Ana.
Eşti o norocoasă care a avut ocazia să îşi atingă unul din cele mai
frumoase vise, cum ai plecat în SUA?
A fost visul meu de mic copil. Cînd mă uitam la
filmele americane visam să mă văd într-o bună zi printre zgârie-nori. O dată ce
am devenit studentă, am aflat de programul “Work
and Travel” și mi-am propus să profit neapărat de această șansă.
În ce stat ai fost şi
de ce ai ales să mergi acolo?
Destinația
mea era Virginia Beach, Virginia. Vroiam foarte mult să fie la ocean, pe care
la fel nu-l văzusem niciodată.
Care au fost primele
impresii, diferenţe pe care le-ai avut când ai ajuns?
Eram fericită și nerăbdătoare să văd
in regim live tot ce vazusem pînă atunci doar la televizor sau pe internet.
Totul era diferit de ce știam eu, incepînd cu engleza pe care o vorbeam,
oamenii, felul în care se comportă, se îmbracă, casele lor, străzile.
Ce greutăţi ai întâmpinat?
În
sfîrșit am înțeles adevăratul sens al aforismului “Tot ceea ce nu te distruge,
te face mai puternic”. A fost pentru prima dată cînd plecasem atît de departe
de una singură, fără parinți, fără prieteni, la ai mei 19 ani. Din moment ce am
ajuns, a trebuit să conștientizez că nu am timp să-mi fie milă de mine însumi deoarece
contractul de muncă pe care-l primisem de la agenția din R.Moldova a fost
reziliat din motiv ca ei nu aveau suficiente locuri de muncă. Așadar, fără bani
și loc de muncă, am pornit în căutarea unui job, de la usă la ușă, zile în șir.
Mă aflam între 2 extreme: depășesc aceasta situație sau plec acasă. Prin
urmare, am stăpînit greutățile și am avut de cîștigat din asta. Nu a fost deloc
ușor, dar asta m-a făcut să mă maturizez și să contez pe propriile forțe.
Care este atitudinea
americanilor faţă de străini?
Nu
pot trata atitudinea americanilor față de străini drept un șablon, întrucît ei
sunt diferiți. Erau unii care se fascinau cum de e posibil să mergi atît de
departe de casă și ofereau ajutorul lor. Alții însă, în loc să ofere vreun
sprijin, îți zîmbeau frumos, se nedumereau cum e posibil să ți se întîmple asa
ceva, și după îți întorceau spatele.
Ai mai vizitat şi alte
state?
Am reușit să văd un pic Washington
D.C. Nu m-am putut abține să nu vizitez New York City, să mă plimb pe Broadway,
să beau o cafea pe Times Square, să vizitez muzeul Maddame Tussauds și să mă
simt o pitică pe lîngă zgârie-norii care mă înconjurau. M-aș întoarce
neapărat înapoi la NYC să recompensez tot ce nu am reușit să văd în acea zi de
vis din viața mea. Sunt multe orașe care aș fi vrut la fel de mult să le
vizitez.
Cum te-a schimbat
această experienţă?
Datorită faptului că am locuit
printre americani 3 luni, am îndrăgit foarte mult să zîmbesc. Adoram să nu țin
mare cont de felul în care eram îmbrăcată, machiată sau coafată, pentru că asta
nu contează acolo. Sunt fericită că mi-am bifat unul dintre visele de pe lista
mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa gandurile tale...