Unele iubiri se nasc ca sa moara, iar iubirea noastra e una din ele. E o iubire nascuta ca sa nu sa se consume niciodata!
Daca as ramina alaturi de tine sint sigura ca s-ar stinge focul care ne sfisie sufletele, fiorul nebun ce il simti cind te pierzi in ochii mei. Daca as pleca - te-as putea iubi o viata.
Ti-ai rupt sufletul, mi-ai luat palma, mi l-ai pus in ea, mi-ai inchis pumnul si mi l-ai daruit. Ce sa fac eu cu el? Ce sa fac cu toata iubirea asta? Nu merit! Nu sint capabila sa am grija de ea!
Inchid ochii, iti lipesc sufletul de urechea mea, simt cum arde. Ma vezi asa cum nimeni altcineva nu ma vede. Ma simt protejata.
Tu stii ca eu nu sint a ta, stii ca nu voi fi dar totusi ma pretuiesti de parca as fi a ta din totdeauna.
Iti opresti privirea in ochii mei, o impietresti in ei. Si atunci sta lumea in loc. Timpul nu mai merge. Imi spui ca ai venit pe lume sa ma intilnesti pe mine. Ma stringi puternic, de fiecare data o faci la fel, ca pentru ultima oara. Si atunci se ivesc zorile si eu plec in graba. Caci unele iubiri se nasc ca sa moara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa gandurile tale...